Ţelină (Apium graveolens)

Cultivare
Ţelina are o durată lungă de vegetaţie, motiv pentru care se pune ca răsad şi nu se seamănă direct. Atenţie ca la sădire să nu se acopere cu pământ punctul de vegetaţie al plantei. Plantarea prea plată facilitează formarea rădăcinilor secundare. În faza dezvoltării principale - iulie şi august - ţelina are nevoie de apă din abundenţă.
Din august pot fi recoltaţi bulbii. Astfel se taie planta sub bulb cu un cuţit în aşa fel încât rădăcina principală sa rămână în sol. Pentru depozitare bulbii se recoltează înainte de primul îngheţ şi se taie atât rădăcinile, cât şi frunzele. Pe parcursul acestei operaţii bulbul trebuie cât mai puţin atins, pentru că în locurile tăiate începe să mucegăiască inclusiv ţelina depozitată. Frunzele mărunţite de ţelină pot fi folosite proaspete sau uscate drept condiment.

Conţinut
La ţelină merită amintite vitamina B6 (piridoxină) şi fosforul.


Prelucrare
Îndepărtaţi frunzele ţelinei, spălaţi şi curăţaţi cu o perie bulbul. Nodurile şi ramificaţiile se taie. Ţelina este zarzavatul tipic pentru supe, dar poate fi preparată şi ca salată. Se prepară şi şniţel de ţelină din ţelina tăiată felii, făcută pane şi prăjită. Frunzele mărunţite de ţelină pot fi folosite proaspete sau uscate drept condiment pentru supe.


Depozitare/Conservare
Dacă doriţi să utilizaţi frunzele mărunţite ale ţelinei, puteţi păstra o săptămâna leguma în frigider, iar frunzele tăiate chiar mai mult. În pivniţă, ţelina poate fi păstrată în nisip umed. În acest se sens se scurtează mai întâi rădăcinile şi se rup frunzele exterioare. Împreună cu morcovi şi bucăţi de usturoi, ţelina tăiată în felii subţiri poate fi uscată, fiind un bun condiment pentru supe.